jurnal

Astazi, mi-am facut curat in inima, fara sa pastrez nimic ascuns, am alungat clipe de fericire si momente in care imi doream sa mor, totul fara sa privesc inapoi.Insa pentru o clipa m-am lasat purtata de glasuri pe aripile amintirilor ca sa retraiesc inca o data clipa noastra, ca sa mor inca o data. Am zburat cu gandul pe verdele cerului ochilor tai, am alintat suvitele de par rebele si am cazut acolo de sus, din spatiul dragostei, in bratele tale. Este o durere inexplicabila, dar in acelasi timp este singura placere care mi-a mai ramas de la viata, este… de fapt era... o simfonie a sentimentelor fara cuvinte, doar atingerea era de ajuns. Ai fost cel care mi-a deschis inima, si totusi in accelasi timp si cel care a ferecat-o... Acum… acum este un cuvant fara sens pentru ca pot sa exist fara ce a fost, insa nu pot sa traiesc fara sa uit...
Ma apasa greutatea minutelor transformate in luni, nu pot sa traiesc fara sa uit jocu luminii in ochii tai, buzele calde care ma mangaiau daca ma loveam, acum am pierdut sirul lacrimilor sunt intr-un labirint care… care cred ca este viata mea.
Si stiu, stiu ca nu vei veni sa ma salvezi, acum ce-a fost intre noi nu mai inseamna nimic. ma multumesc sa stiu ca, am fost candva cea aleasa... stiu ca poate e prea tarziu, dar daca te iubesc… ce greu apasa aceste simple cuvinte... Cred ca nu mai conteaza si… acum inca mi-ar fi greu sa explic ce insemni pentru mine… lacrimile se intorc din focul care le-a nascut.Imi este dor de cuvintele tale cel mai mult.De ce taci?Urasc… urasc, urasc tot ce se leaga de tine pana si pe mine si plang si sper si te iubesc.
E tarziu sau poate prea devreme acum, sa mai adaug ceva. s-au depanat atatea amintiri,atatea ganduri frumoase incat mi-a amutit gandul printre lacrimi.Am colindat cu tine printre imagini pline si tulburatoare, de expresie si culoare, dar fara cuvinte nu as reusi sa aflu taina sufletului tau.
Rostind in fiecare zi, atat de multe cuvinte atat de banale sau atat de tipice...
si acum... acum sunt tot ce-ai vrut mereu sa fiu...